Bucurii necuvântătoare

De când mă știu mi-au plăcut mai mult animalele, decât oamenii, din simplul motiv că, deseori, sunt mai umani ca noi. Nu împart răutăți gratuite, nu au mai multe fețe, iar în ochii lor am văzut mereu sinceritatea.

*

Poate vă întrebați de ce vă vorbesc despre asta tocmai acum. Ei bine, întâmplările din ultima vreme mi-au întărit și mai mult această convingere. Cum poate știți sau poate nu știți, viața noastră este înfrumusețată de vreo 3 anișori de Șurubel, un motănel alb și poznaș, pe care sigur l-ați văzut prin fotografii, dacă mă urmăriți aici de ceva timp sau pe vreo rețea de socializare.

IMG_20171201_125603_285.jpg

De curând familia noastră s-a mărit…

În data de 8 ianuarie, seara târziu, a apărut în calea noastră Tab, un pisoi de doar 3 luni. Era ud, înghețat și tremura la trunchiul unui copac. Observându-l, pașii mi s-au blocat și nu am reușit să mă mișc de acolo. Soțul meu, văzând reacția mea, mi-a zis să îl luăm de acolo, ca să îl ducem la căldură. Intrând cu el în casă, ne-am dat seama că are o lăbuță ruptă și ne-am petrecut seara încercând să găsim o clinică sau un spital veterinar, care să îl poată ajuta, având în vedere că era într-o sâmbătă seara, fără să ne ceară sume exorbitante doar pentru un consult. Până la urmă am ajuns să îl ducem a doua a zi la veterinarul nostru, care ne-a confirmat fractura de la piciorușul stâng și ne-a sfătuit să îi facem o radiografie.

IMG_20180108_135059

Zis și făcut, următoarea zi ne-am și prezentat la clinica recomandată de D-l doctor pentru radiografie. Ziua aceasta a fost una dintre acelea în care m-am simțit atât de frustrată și de neputincioasă, încât am izbucnit în lacrimi. Am aflat că Tab suferă de panleucopenie (o boală infecțioasă, care poate fi letală în cazul puilor de pisică) și i s-au dat 20% șanse de supraviețuire. Și mai grav era faptul că această boală este transmisibilă la pisici. Conștientizând asta m-a cuprins groaza gândindu-mă că poate și Șurubel a contactat boala. Din fericire, fiind vaccinat, nu a fost cazul de așa ceva.

Tab a rămas internat la clinica respectivă, și timp de o săptămâna a dus o luptă zilnică pentru supraviețuire. Primele zile au fost critice, noi am sunat în fiecare zi la clinică, chiar și de mai multe ori pe zi, pentru a ne interesa de starea lui, deoarece nu ni se permitea să îl vizităm, din cauza infecției. Bineînțeles, în toată această perioadă, problema piciorului, pentru care ajunsesem acolo inițial, a trecut pe planul secund, învingerea bolii fiind principala grijă. După două zile de foc, Tab și-a revenit încet-încet, iar după o saptamama l-am luat acasă, concentrându-ne pe recuperarea lui și pe întărirea sistemului imunitar prin dietă și medicamentație. Revenirea lui a fost o mică minune, în condițiile date. Ne-am întors periodic la clinică pentru controale și pentru a rezolva și problema fracturii de la lăbuță. Inițial fractura necesita operație, însă pentru că Tab nu se află în momentul acela în condiții proprice pentru o asemenea intervenție, oasele s-au sudat la loc singure, el rămânând cu un defect la mers, cu un șchiopătat. De comun acord cu D-na doctor, care l-a tratat, am hotărât să nu mai facem intervenția, care, în această situație, însemna ruperea oaselor sudate și prinderea lor în poziția naturală.

*

Asta se întâmplă în urmă cu aproximativ două săptămâni. Tab se simte mult mai bine acum, este un motănel vesel și jucăuș, azi urmând să mergem la un nou control, la care ținem lăbuțele strânse ca să fie totul bine 🙂 .

IMG_20180215_013303-01

Au fost câteva săptămâni grele, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere moral, dar văzându-l pe Tab cum se joacă și cum aleargă acum, ni se umple inima de bucurie și uităm de momentele neplăcute. Suntem conștienți că, fără noi, Tab nu ar fi avut nici o șansă.

***

Am ținut să vă povestesc experiența noastră, pentru a atrage atenția din nou spre mulțimea de animăluțe abandonate, maltratate, care au nevoie de un cămin, de ajutorul nostru sau poate doar de omenia noastră. Dacă vă doriți un animal de companie, vă rog să adoptați: sunt atâtea suflete blânde și sincere care își caută casă…

IMG_20180128_133400-01

Atât am avut de spus azi, iar dacă în urma acestui articol, chiar și un singur animăluț abandonat își va găsi cămin, înseamnă că scopul meu a fost atins :). Ne revedem curând!

Aveți grijă de voi,

Iulia.

images

PS. Șurubel și Tab se înțeleg binișor, și își petrec timpul alergându-se unul pe celălalt sau jucându-se, iar, în timp, sunt convinsă, că vor deveni ca doi frățiori 🙉🙊🙈! Este de prisos să vă spun, că fiecare zi devine mai luminoasă și veselă, alături de ei, oricât de urât ar fi afară ❤.

IMG_20180215_015444

37 de gânduri despre &8222;Bucurii necuvântătoare&8221;

  1. Alexa Make'up & Beauty februarie 20, 2018 / 8:55 pm

    Oh Doamne! Cat de frumos a fost gestul facut de voi! Ma bucur tare mult ca este bine pisoiul, ca ati reusit sa il vindecati si ca se intelege bine si cu Surubel 🙂 Ati salvat un sufletel! Asa am luat si eu de pe strada doua pisicute! Le iubesc maxim! 💖💖💖

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 21, 2018 / 11:09 pm

      Imi pare rau sa aud ca ai o asemenea problema! Insa nu pot sa nu apreciez ca, si in aceste conditii, ii ai aproape de tine 🙂

      Apreciază

  2. bolocanmihaela februarie 21, 2018 / 6:48 am

    Doamne. Mi-au dat lacrimile:( sunt atat de draguti, nu ai cum sa nu ii iubesti!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Tavi februarie 21, 2018 / 7:31 am

    Super articol. Ai doi ingerasi pe pamant, asa de scumpi sunt. Stiu pentru ca tot motan am si eu acasa, si de curand mi-a murit pisica de 9 ani din cauza unui blocaj renal. Motanul de care vorbesc are 4 ani, si a fost salvat de afara, cand era doar de 1 luna, 2. Stiu ce inseamna sa-i apreciezi mai mult ca pe oameni, stiu cat de mult sufera daca-i ranesti, daca-i parasesti, si de asemenea mai stiu ca strazile Brasovului si nu numai, sunt inca pline de minunatii blanoase care au nevoie de un camin calduros!

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 21, 2018 / 11:13 pm

      Ma bucur ca ti-a placut articolul si ca rezonezi cu mine :). Imi pare rau pentru pisica ta :(. Apreciez ca si tu la randul tau ai ajutat niste suflete nevinovate. Sanatate multa motanelului, sa te bucuri de el :)!

      Apreciază

  4. mihaelanistor februarie 21, 2018 / 11:11 am

    Și eu am doua pisicute, si cand nu vin acasa doua trei ore sunt ingrijorata pentru ele! Mi-s tare, tare dragi!

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 21, 2018 / 11:15 pm

      Si noi ne-am dorit un catel, dar din pacate suntem prea mult plecati in timpul zilei. Pisicile sunt mai independente :). Multa sanatate nazdravanului :*

      Apreciază

  5. Andreea Eftimie februarie 21, 2018 / 5:15 pm

    Pisicile sunt slabiciunea mea. In noiembrie am luat o pisica de pestrada care mi-a plans in fata curtii vreo 5 ore si de atunci sunt un om mai zgariat pe maini, dar si mai fericit

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 21, 2018 / 11:17 pm

      A, si mainile mele arata mereu ca dupa razboi :)). Mai ales cat i-am dat pastilute celui mic. Insa nimic nu mai conteaza cand le vezi mutrisoarele fericite 🙂

      Apreciază

  6. nataliaconstantin9 februarie 21, 2018 / 11:47 pm

    Cat s-a transformat de cand este la voi. Ambii pisoiasi sunt foarte frumos iar voi sunteti de apreciat. Si noi am adoptat doi catelusi si cand am fost cu ei la primul vaccin am adoptat un pisoi de acolo. Pupici si sanatate!

    Apreciat de 1 persoană

  7. Rokolla februarie 22, 2018 / 7:53 am

    Sunt tare dragute pisicutele tale. Sper sa nu mai fie nevoie de mergi la clinica cu pisicuta. Imi imaginez prin ce-ai trecut

    Apreciat de 1 persoană

  8. Secretele Simonei februarie 22, 2018 / 10:32 am

    Ce povești frumoase! Multă iubire la voi în familie! 😘😘😘 Mi se par foarte interesante numele Șurubel și Tab. 😃

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 24, 2018 / 9:12 am

      Ma bucur ca ti-au placut numele, ne-am gandit mult pana sa le alegem :). Nu ne doream niste nume obisnuite! Multumim pentru cuvintele frumoase!

      Apreciază

  9. Andreea Voivozeanu februarie 22, 2018 / 5:05 pm

    Ce pufosei frumosi ❤ Sa iti traiasca multi ani si sa fie sanatosi si sa te bucure mereu. Asa ma bucur sa aud ca l-ai ajutat pe micut. Si eu am incercat sa le spun cat mai multor persoane ca si sufletele de pe strada merita aceeasi atentie ca si animalutele cumparate si cativa au inceput sa vada lucrurile altfel si au renuntat sa dea 300 euro sau mai mult pe un pui ,,de rasa", au adoptat si banii pe care i-ar fi dat pe animalut, i-au donat fie la adaposturi fie cand au aflat de cate un animalut in nevoie.

    Apreciat de 1 persoană

    • iuliascorner februarie 24, 2018 / 9:10 am

      Ai mare dreptate cu ceea ce spui! Daca tuturor ne-ar pasa macar putin, lumea ar fi un loc mai bun :).

      Apreciază

  10. Aliceee traveler februarie 23, 2018 / 10:44 am

    O poveste foarte emoționantă. Mă bucur că Tab și a găsit familia de care avea nevoie. Sper să își revină curând complet și să vă bucurați de el cât mai mulți ani.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s